Bullying în Moldova: ce putem face? Image

Bullying în Moldova: ce putem face?

Datele raportate în studiul „Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova”, realizat de UNICEF Moldova în 2019, sunt alarmante, iar Organizația Mondială a Sănătății plasează țara noastră în topul țărilor cu cele mai multe cazuri de bullying în școli. 1 din 3 copii este hărțuit, iar 9 din 10 copii este martorul acestei forme de agresivitate. Psihologii afirmă că un copil spectator este afectat la fel de mult ca cel agresat. Dacă intrăm în profunzimea problemei, întrebându-ne de ce sunt violenți copiii, înțelegem că și abuzatorii sunt victime ale unui mediu familial nociv. Acestea sunt motivele pentru care amploarea fenomenului de bullying este atât de îngrijitoare.

Definiție

Vom folosi termenul în limba engleză, pentru că bullying-ul, care există de zeci de ani în rândul, mai ales, al copiilor, a devenit important și relevant anume denumit în engleză. Tradus în limba română, ar însemna intimidare, brutalizare, umilire, dominare, dar nu există niciun cuvânt românesc care ar acoperi întreaga gamă a fenomenului. „Bullying”-ul înseamnă mai mult decât o singură acțiune.  

Prof. dr. Dan Olweus, pionierul specializat în această materie, care a dedicat 40 de ani cercetării cauzelor și efectelor bullying-ului, l-a definit ca fiind „expunerea, în mod repetat în timp, la acțiuni negative din partea unuia sau mai multor elevi”, acțiunea negativă fiind „provocată intenționat, ca să provoace durere fizică sau disconfort unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau alte modalități.”

Tipuri de bullying

Intimidarea repetată poate exista fără un conflict real. Agresiunea poate fi fizică sau psihologică, raportul de putere fiind în mod vădit inegal. 

Bullying poate însemna excluderea sau marginalizarea cuiva din comunitate sau grup social, luarea în derâdere, umilirea publică sau, mai nou întâlnit – cyberbullying, adică defăimarea victimei pe rețelele de socializare. 

Bullying-ul are fețe ascunse și poate trece neobservat pe lângă autorități și părinți. 

Bullying-ul fizic constă în îmbrânceli, punerea de piedici sau loviri și, uneori, este considerat de către pedagogi drept o relaționare normală între copii. La fel reacționează și părinții, care nu acordă importanța necesară acestor „șicaneli”. 

În cazul bullyingului verbal, agresorul se folosește de puterea cuvintelor pentru a-l răni pe cel agresat, iar la vârste fragede, efectele unor cuvinte umilitoare, spuse în mod repetat, în public, pot lăsa urme dezastruoase în psihicul uman. 

Cauze 

Psihologii consideră că cel mai important factor care conduce la un comportament de abuzator este legat de mediul familiar şi de ceea ce copiii văd acasă, la părinți. 6 din 10 copii cresc cu o formă de violență fizică sau emoțională. Există multe familii în care părinții își umilesc copiii sau îi forțează să facă anumite lucruri, determinându-i, astfel, să devină agresori. În unele familii se consideră că prin violență, copiii stârnesc admirație și frică. Așa fac părinții „educație”. 

Chiar și fără studii psihologice ne dăm seama că și acești copii abuzatori sunt, de fapt, victime ale dezechilibrului din familie.

Violența domestică naște agresori și, cu părere de rău, copiindu-și părinții sau bunicii, preluând modelul acestora, copiii nici nu-și dau seama că au un comportament neadecvat și greșit. 

Motivele unui abuzator pentru a fi agresiv pot fi diferite: de la nevoia inconștientă de afecțiune, la invidie față de copilul pe care-l intimidează. 

În plus față de cele susmenționate, republica Moldova se lovește de zeci de ani de un număr în creștere a cazurilor de familii disfuncționale, a părinților plecați la muncă în străinătate. Avem lacune în ceea ce privește exprimarea emoțiilor, iar climatul sistemului instituțional de învățământ este extrem de rigid, creând condiții favorabile pentru apariția acestui tip anormal de comportament. 

Efecte 

Consecintele bullyingului sunt extrem de grave. 

Cea mai grea parte a acestor consecințe cade asupra victimei, care urmare a torturii fizice, emoționale și psihologice, va dezvolta fobii și sentimente de vinovăție, își va distruge respectul de sine, i se vor reduce sentimentele de auto-valoare, se va izola și, neluându-se măsuri la timp, se poate ajunge la depresie și chiar suicid.

Abuzatorii, pe de altă parte, naturalizează violența și, în fața inacțiunii sistemului și a neputinței victimei, își perpetuă comportamentele violente.

Ce putem face?

Factorii socio-culturali și de mediu care influențează bullying-ul sunt atât de diferiți, încât operând doar în sfera educațională, nu se poate face nimic. Specialiștii consideră că trebuie intervenit în familie, în școală, dar și individual, pentru a reduce fenomenul. 

Implicarea părinților este esențială, școlile trebuie să dezvolte canale de comunicare între copii și profesori, iar asistența psihologică nu trebuie să lipsească din instituțiile de învățământ. 

De asemenea, copiii - martori care asistă la agresiune trebuie să intervină, pentru a rupe acest lanț al indiferenței. Pentru aceasta, e nevoie de educație, atât în familie, cât și în școală, ca dezvoltându-și curajul, aceștia să poată denunța actele de violență.

Presiunea socială trebuie să cadă asupra comportamentului negativ, nu asupra victimei.

Atitudinea și măsurile care trebuie luate sunt atât față de copilul agresor, cât și a celui agresat.

Știm că republica Moldova se confruntă cu o lipsă masivă de specialiști în psihologie în instituțiile de învățământ, dar dacă cineva asistă la vreun caz de bullying, trebuie intervenit, prin apelarea la un profesor din cadrul școlii. Doar prin acțiunile noastre, ale tuturor - părinți, copii, cadre didactice, societate - putem diminua, caz cu caz, amploarea acestui fenomen, pentru a da șansa generației următoare de a crește și se dezvolta într-un climat echilibrat și propice unei vieți normale. 

Distribuie

Vreau să fac o programare

Lăsați-ne un număr de contact și vă sunăm imediat.

Consultație online Consultație fizică